|
Site web dedicat Roşiei Montane
ASE Bucuresti a realizat un site cu materiale adunate de-a lungul anilor despre activităţile întreprinse împotriva exploatării de la Roşia Montană.
Situl îl găsiţi aici....
|
|
Preţul aurului
Spre sfârşitul mileniului trecut, guvernul român oferǎ unei societǎţi canadiene concesiunea exploatǎrii miniere a unei pǎrţi din munţii Apuseni.
In contextul actual, când existenţa planetei este pusǎ în pericol de consecinţele activitǎţii umane, dar mai ales de goana dupǎ profit cu orice preţ a marilor multinaţionale, proiectul de la Roşia Montana este un risc în plus. El reprezintǎ o ameninţare pentru toatǎ aceastǎ parte a Europei, dar în primul rând pentru oamenii de acolo.
|
| Mai mult... |
|
Istoria cazului Roşia Montană
Annexes
Chronologie
1997 - Frank Timis, citoyen australien d’origine roumaine, porte son intérêt sur les gisements de métaux précieux des Carpates occidentaux. Timis, personnage avec un passé trouble et douteux, n’est pas un spécialiste dans le domaine minier. Il va chercher un appui logistique au Canada, et il arrange les problèmes avec l’administration roumaine à sa manière : il paye les frais d’une délégation roumaine officielle en visite au Canada (le Secrétaire d’Etat des mines, le Préfet de la Région Alba Iulia, le directeur de la Société des Mines… tous ceux qui, en rentrant en Roumanie, vont signer le contrat d’association avec Timis).
|
| Mai mult... |
|
Roşia Montană: geografie şi istorie
Roşia Montană (în germană Goldbach şi în maghiară Verespatak) este o localitate minieră situată în centrul Carpaţilor Occidentali, sub Munţii Metaliferi, la 80 km de Alba Iulia, 15 km de Câmpeni şi 11 km de Abrud. Este situată în valea Roşia, bogată în minereuri, în special fier, ceea ce îi conferă o culoare roşie, de unde numele comunei în română şi maghiară. Compusă din 16 sate, comuna are o suprafaţă de 41,61 km² şi o populaţie de 4145 de locuitori (potrivit recensământului din 2002).
|
| Mai mult... |
|
Scurtă informare prezentata în 18 iulie 2009 D-lui Ministru Teodor Paleologu
la Rosia Montana
1038 de istitutii academice si personalitati stiintifice din întreaga lume s-au alatura în anul 2002 protestului nostru împotriva distrugerii Rosiei Montane. Din câte stiu, a fost cel mai energic si cel mai amplu protest din istorie împotriva distrugerii unui monument apartinând patrimoniului cultural. Lista protestatarilor începe cu toti membrii Academiei „des Inscriptions et Belles Lettres”, echivalenta Academiei Române, si continua cu directorii scolilor nationale din Roma, cu Institutul Arheologic German, cuprinzând, într-un cuvânt, crema stiintei europene si mondiale. Reactia lui Mircea Angelescu, fost director al Directiei pentru Patrimoniu si actual consilier la Ministerul Culturii, a fost pe masura sa : „Aia habar n-au”.
|
| Mai mult... |
|
|
|