Universitatea de Vara Bucium
Drumuri romane
|
Universitatea de Vară de restaurare de monumente si situri sub înaltul patronaj al Academiei Române "Pe Drumurile Romane în Tara Motilor" Editia I, 21 august – 5 septembrie 2009, Turda/Potaissa - Roşia Montana/Alburnus Maior
Intre 21 august si 5 septembrie 2009, 20 de studenti si doctoranzi participanti la Program, viitori specialisti si actori ai politicii de patrimoniu pe modelul european, împreuna cu organizatorii, vor parcurge cei aproximativ 100 km de drum roman ce leaga Turda (Potaissa) de Rosia Montana (Alburnus Maior). Pe traseu, se va pregati marcarea si cartografierea drumului roman, vor fi inventariate monumentele culturale si naturale limitrofe. Vor avea loc întâlniri cu locuitorii si autoritatile comunelor de pe traseu, înregistrându-se problemele sociale si ecologice ale regiunii.
Comunicat de presa Drumurile romane din Tara Motilor sunt putin cunoscute si necartografiate, desi prin bogatia de informatii istorice pe care le poarta si prin frumusetea zonelor pe care le traverseaza, ele merita sa fie introduse în turismul cultural si sportiv, dupa modelul european. Programul « Pe Drumurile Romane în Tara Motilor » al Universitatii de Vara de restaurare de monumente si situri, ce se va desfasura în trei editii : 2009, 2010, 2011, are ca scop recunoasterea valorii istorice ale acestor vestigii si introducerea lor în reteaua turistica a « Drumurilor Romane » din Europa. Filozofia proiectului este inspirata de Declaratia ICOMOS de la Quebec din 4 octombrie 2008 de « pastrare a spiritului locului », prin salvgardarea patrimoniului material si imaterial, mijloc novator si eficient de contributie la dezvoltarea durabila si sociala în întreaga lume. Intre 21 august si 5 septembrie 2009, 20 de studenti si doctoranzi participanti la Program, viitori specialisti si actori ai politicii de patrimoniu pe modelul european, împreuna cu organizatorii, vor parcurge cei aproximativ 100 km de drum roman ce leaga Turda (Potaissa) de Rosia Montana (Alburnus Maior). Pe traseu, se va pregati marcarea si cartografierea drumului roman, vor fi inventariate monumentele culturale si naturale limitrofe. Vor avea loc întâlniri cu locuitorii si autoritatile comunelor de pe traseu, înregistrându-se problemele sociale si ecologice ale regiunii. Programul de seara va fi dedicat cursurilor de specialitate sustinute de cadre didactice din universitati din România, Franta si Italia. 22 august 2009, la ora 16.00: Festivitatea de deschidere a Universitatii de Vara va avea loc la sediul din Turda al Fundatiei Ratiu, (Piata 1 Decembrie, nr 1, Turda, Judetul Cluj). 4 septembrie 2009, ora 16.00: Festivitatea de închidere a lucrarilor programului si decernarea certificatelor de participare va avea loc la Casa de cultura din Rosia Montana. Materialele fotografice si informationale culese în cadrul Programului vor constitui obiectul unui volum editat si al unei expozitii la Muzeul Taranului Român din Bucuresti. Partenerii UdV RPER 2009 Institutul Cultural Român, ICOMOS, Centrul de studii romane al Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Centrul de cercetare IPCTE al Universitatii Lucian Blaga Sibiu, Muzeul Taranului Român, Muzeul National al Unirii Alba Iulia, Muzeul « Pamfil Albu » Lupsa, Fundatia Ratiu Turda, Fundatia ProPatrimonio, Clubul Montan Apuseni, Asociatia Alburnus Maior, Asociatia EcoAssist, Asociatia Bate Saua. Parteneri media TVR Cultural, revista Idei în Dialog, revista Observatorul Cultural, revista Orizont, revista Formula As, cotidianul Ziua, Radio Guerilla, Radio Blaj, Radio Cluj, Radio Reîntregirea Alba Iulia. CONTACTE: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it Conf. univ. dr. Horia Ciugudean, Director UdV RPER 2009, vicepresedinte RPER -Ro Stefana Bianu, Coordonator UdV RPER 2009, presedinte RPER - Fr Flaviu Barbacaru, Responsabil imagine UdV RPER 2009, vicepresedinte RPER – Fr Ediţia I : Turda/Potaissa - Roşia Montana/Alburnus Maior Drumurile romane din Ţara Moţilor sunt puţin cunoscute şi necartografiate, deşi prin bogăţia de informaţii istorice pe care le poartă şi prin frumuseţea zonelor pe care le traversează, ele merită să fie introduse în turismul cultural şi sportiv, după modelul european. Harta traseului aici... Programul « Pe Drumurile romane în Ţara Moţilor » al Universităţii de Vară de restaurare de monumente şi situri, ce se desfăşoară în trei ediţii (2009, 2010, 2011), are ca scop recunoaşterea valorii istorice a acestor vestigii şi introducerea lor în reţeaua turistică a « Drumurilor Romane » din Europa. Filozofia proiectului este inspirată de Declaraţia ICOMOS de la Quebec din 4 octombrie 2008 de « păstrare a spiritului locului », prin salvarea patrimoniului material şi imaterial, mijloc novator şi eficient de contribuţie la dezvoltarea durabilă şi socială în întreaga lume. În cadrul primei ediţii, între 21 august şi 5 septembrie 2009, studenţi şi doctoranzi participanţi la Program, viitori specialişti şi actori ai politicii de patrimoniu pe modelul european, împreună cu organizatorii, au parcurs zilnic diverse tronsoane în vederea re-identificării drumului roman ce lega Turda (Potaissa) de Roşia Montană (Alburnus Maior). Observaţiile făcute pe teren au permis identificarea unor sectoare bine conturate din drumul roman în raza localităţilor Buru, Vidolm, Lunca Arieşului, Salcia si Lupşa. S-a constatat totodată că există porţiuni considerabile care au fost afectate în decursul timpului de eroziunea solului, alunecări de teren sau activităţi agricole, astfel că traseul rutier antic nu mai este vizibil în mod continuu. RPER intenţionează să propună pentru clasare în lista monumentelor şi siturilor istorice tronsoanele conservate, care ulterior, în colaborare cu administraţia locală, să fie curăţate şi marcate pentru a putea fi incluse în circuitele turistice. De asemenea, traseele turistice identificate, care se suprapun parţial peste anticele drumuri romane s-ar putea înscrie în rândul drumurilor verzi, accesibile doar drumeţiilor şi mijloacelor de transport nemotorizate şi nepoluante (cicloturism, turism ecvestru).
Prezentare Universitatea de Vara UdV 2009/2010/2011 "Universitatea de vara de restaurare de monumente si situri" este prologul programului de formare post-universitara a specialistilor de patrimoniu, initiat de RPER Scopul Universitatii de Vara - Pregatirea specialistilor si actorilor politicii de patrimoniu pe modelul european. Drumurile romane din Ţara Moţilor (Muntii Apuseni)- Scurt istoric In inima conceptului cuceririlor romane începute în secolul IV î. Chr., toate teritoriile ocupate trebuiau sa fie legate prin artere de comunicatii cu Roma. Armata romană a fost cea care a construit şi reteaua rutieră a Daciei, primele drumuri fiind construite încă din timpul războaielor dacice, dupa cum o dovedesc reprezentările păstrate pe Columna lui Traian. O dată cu organizarea noii provincii, a fost edificat drumul imperial care traversa Dacia de la sud la nord, plecând de la Drobeta (Turnu Severin) şi ajungând la Porolissum (Zalău). O importantă reţea rutieră a fost construită şi în zona minieră a Munţilor Apuseni, pe văile Arieşului şi Ampoiului, ea putând fi denumită cu deplină justificare "drumul aurului".
Descrierea proiectului Proiectul poate fi preambulul unor programe de cercetare in cadrul Centrelor de cercetare/studii ale Universitatilor din Romania, Franta si Italia. ° Traseul I – Ediţia 2009 : Turda (Potaissa) - Roşia Montană (Alburnus Maior)- pe valea Arieşului mijlociu şi inferior, care separă Muntele Mare de Munţii Trascăului. Turda până la Buru, 20 Km, apoi până la Lupşa, 57 Km, şi Roşia Montană, 11 Km (total 88 Km) Aşezari pe traseu unde s-au găsit vestigii romane : Turda (castrul roman şi salina), Sălciua, Baia de Arieş, Lupşa (exploatări aurifere), Roşia Montană (minele din Cârnic, Orlea, Cetate şi aşezările, cimitirele şi templele minerilor din zonele adiacente). Drumurile romane din Ţara Moţilor sunt puţin cunoscute şi necartografiate, deşi prin bogăţia de informaţii istorice pe care le poartă şi prin frumuseţea zonelor pe care le traversează, ele merită să fie introduse în turismul cultural şi sportiv, după modelul european. Programul Pe Drumurile Romane în Ţara Moţilor” al Universităţii de Vară de restaurare de monumente şi situri, ce se desfăşoară în trei ediţii (2009,2010, 2011), are ca scop recunoaşterea valorii istorice a acestor vestigii şi introducerea lor în reţeaua turistică a „Drumurilor Romane” din Europa. Filozofia proiectului este inspirată de Declaraţia ICOMOS de la Quebec din 4 octombrie 2008 de „păstrare a spiritului locului”, prin salvarea patrimoniului material şi imaterial, mijloc novator şi eficient de contribuţie la dezvoltarea durabilă şi socială în întreaga lume. În cadrul primei ediţii, între 21 august şi 5 septembrie 2009, studenţi şi doctoranzi participanţi la Program, viitori specialişti şi actori ai politicii de patrimoniu pe modelul european, împreună cu organizatorii, au parcurs zilnic diverse tronsoane în vederea re-identificării drumului roman ce lega Turda (Potaissa) de Roşia Montană (Alburnus Maior). Observaţiile făcute pe teren au permis identificarea unor sectoare bine conturate din drumul roman în raza localităţilor Buru, Vidolm, Lunca Arieşului, Salcia si Lupşa. S-a constatat totodată că există porţiuni considerabile care au fost afectate în decursul timpului de eroziunea solului, alunecări de teren sau activităţi agricole, astfel că traseul rutier antic nu mai este vizibil în mod continuu. RPER intenţionează să propună pentru clasare în lista monumentelor şi siturilor istorice tronsoanele conservate, care ulterior, în colaborare cu administraţia locală, să fie curăţate şi marcate pentru a putea fi incluse în circuitele turistice. De asemenea, traseele turistice identificate, care se suprapun parţial peste anticele drumuri romane, s-ar putea înscrie în rândul drumurilor verzi, accesibile doar drumeţiilor şi mijloacelor de transport nemotorizate şi nepoluante (cicloturism, turism ecvestru).
cadre didactice UdV 2009 lector dr. Horea BEDELEAN, Universitatea « Babes-Bolyai », Cluj-Napoca prof. dr. Emil BIBER, Universitatea Petrosani prof. dr. Nicolae CIANGA, Universitatea « Babes-Bolyai », Cluj-Napoca conf. univ. dr. Horia CIUGUDEAN, ICPTCE - Universitatea « Lucian Blaga », Sibiu lector dr. Florin FODOREAN, Universitatea « Babes-Bolyai », Cluj-Napoca prof. dr. Alexandru HERLEA, Universitatea de Tehnologie, Belfort-Montbelliard director adj. Constantin INEL, MNU, Alba Iulia prof. dr. Ioan-Aurel IRIMUS, Universitatea « Babes-Bolyai », Cluj-Napoca prof. dr. Gheorghe LAZAROVICI, Universitatea « Lucian Blaga », Sibiu prof. dr. Sabin A. LUCA, ICPCTE, Universitatea « Lucian Blaga », Sibiu dr. Christoph MACHAT, membru al Comitetului Executiv ICOMOS International lector. dr. Vasile MOGA, Universitatea « 1 Decembrie 1918 », Alba Iulia ddr. arh. Stefan BALICI, Universitatea de arhitectura si urbanistica « Ion Mincu », Bucuresti conf. dr. arh. Mihai OPREANU, Universitatea de arhitectura si urbanistica « Ion Mincu », Bucuresti prof. dr. Ioan PISO, Universitatea « Babes-Bolyai », Cluj-Napoca
cursanti UdV 2009
Iulian Bela, Doctorand în istorie, Universitatea « Lucian Blaga », Sibiu Alexandru Florin Cârstea, Student anul III, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Cristian-Ionel Din, Doctorand în istorie, Univesitatea « Lucian Blaga » Sibiu Florin Gherasim, Master în managementul sectorului public, SNSPA Bucuresti Lavinia Grumeza, Master Arheologie si studii clasice, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Monica Gui, Master Arheologie si studii clasice, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Florin Ivan, Student, anul II master, Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu Romana Macxim, Student anul III, Facultatea de geografie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Ana Maria Iuliana Oteanu, Master Antropologie si Dezvoltare Comunitara, SNSPA Bucuresti Marius Oprea, Doctorand, Facultatea de geografie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Roxana Ioana Pascan, Studenta anul III, Geografia Turismului, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Octavian Pascu, Master Antropologie si comunitati sociale, SNSPA, Bucuresti Mihai Patrascu, Student anul II master, Geografia Turismului, Universitatea Bucuresti Ileana Sadean, Absolvent master antropologie, SNSPA Bucuresti Petru Ureche , Doctorand istorie si filozofie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Raport asupra traseelor turistice parcurse Luni 24.08. 2009 - traseu parcurs: plecare de la BURU → în apropiere de LUNGEŞTI - traseu cu dificultate medie; - dezavantaje: lipsa altor obiective turistice decât cele menţionate, folosirea aceluiaşi traseu pentru întoarcere reduce potenţialul turistic al tronsonului respectiv. De asemenea, traseul în mare parte împădurit defavorizează vederea panoramică asupra Văii Arieşului, inexistenţa marcajelor turistice; - avantaje: tronsonul cu cele mai vizibile urme ale drumului roman; - prin promovarea sa ca drum roman, poate reprezenta în sine o motivaţie turistică. Marţi 25.08. 2009 - traseu parcurs: plecare de la VIDOLM, întoarcere în aceeaşi localitate dar pe alt traseu - traseu cu dificultate ridicată, recomandat pentru drumeţii (neadecvat ciclismului/ călăriei); - traseul urmează marcajul turistic crucea albastră; - obiective turistice: Pădurea de Larice, Vf. Ugerului cu punct de belvedere la baza acestuia la o altitudine de aprox. 1100 metri, cu vedere asupra: Cheile Runcului, Cheile Pociovaliştei, Cheile Poşegii şi Muntele Mare; Miercuri 26.08.2009 - traseu parcurs: LUNCA → VIDOLM - traseu cu dificultate redusă; - recomandat cicloturismului, cu popas la curtea unei gospodării vechi (părăsită) cu arhitectură tradiţională specifică zonei: fundaţie de piatră, suprastructură de lemn, acoperiş din paie; - relieful din preajma popasului, reprezentat de o câmpie întinsă limitată de formaţiuni deluroase şi de Valea Arieşului, permite activităţi precum: culegerea plantelor medicinale şi a fructelor de pădure; - durată traseu: aproximativ 2 ore dus-întors. Joi 27.08. 2009 - traseu parcurs: LUNCA → SĂLCIUA DE JOS - traseu turistic cu dificultate medie spre ridicată, marcat cu triunghi roșu; - obiective turistice: Cascada Şipote, Masivul Bedeleu, Peştera Poarta Zmeilor, Mănăstirea Cuvioasa Paraschiva din Satul Sub Piatră, sălaşuri/grajduri vechi foarte bine conservate cu arhitectură tradiţională locală, Peştera Huda lui Papară; - traseu recomandat drumeţiilor; - avantaje: existenţa unităţilor de cazare de tip pensiune şi căsuţe turistice. Vineri 28.08.2009 - traseu parcurs: SĂLCIUA → VALEA MATRII → BRĂZEŞTI - valenţe turstice foarte scăzute. Sâmbătă 29.08.2009 - traseu parcurs: CIOARA DE SUS (BAIA DE ARIEŞ) → SĂLCIUA - traseu cu dificultate medie spre ridicată; - avantaje: întregul traseu are deschidere panoramică; - obiective turistice: sălaşuri şi cătune cu arhitectură tradiţională (ex: cătunul Crocu) - traseu recomandat drumeţiilor, schiului de tură, ciclismului, echitaţiei, parapantismului. Luni 31.08.2009 - traseu parcurs: SĂLCIUA DE JOS → BAIA DE ARIEŞ - avantaje: traseul prezintă deschidere panoramică spre dealu Caselor, Valea Largă, Valea Seacă, satul Sub Piatră, Peștera Huda lui Papară; - traseu recomandat drumeţiilor; - obiective turistice: sălaşuri şi cătune. Marţi 01.09.2009 - traseu parcurs: BUCIUM - traseu cu dificultate medie; - obiective turistice: Vf. Detunata Flocoasă şi Detunata Goală, Biserica din satul Bucium, Rezervaţia naturală Poiana cu narcise de la Negrileasa (5 ha); - popas amenajat turistic: Fefeleaga (cu posibilităţi de masă şi cazare); - traseu recomandat ciclismului (parţial), drumeţiilor, călăriei; - marcaj turistic: banda roşie. Miercuri 02.09.2009 - traseu parcurs: VALEA CORNII – CORNA – CITERA BUDEŞTILOR – ROŞIA POIENI – ROŞIA MONTANĂ - obiective turistice: Biserica Ortodoxă Corna, Biserica Greco-Catolică Corna, Masivul Chernic cu Piatra Corbului, Piatra Despicată, Piatra Singură, Cariera de suprafaţă ”Cetate”, Galeriile Romane din Masivul Cârnic, Tăul Brazi; - avantaj: punct de belvedere asupra Văii Corna şi Roşia Montană; - popas amenajat turictic: Tăul Brazi (WC, măsuţe, apă potabilă, grill, scenă, parcare); - activităţi propuse: drumeţii, ciclism, canoe, înot, pescuit sportiv, birdwatching, camping, căţărat; - traseu cu dificultate redusă; - marcaj turistic: banda galbenă. JOI 03.09.2009 - traseu parcurs: itineriarul monumentelor de patrimoniu din ROŞIA MONTANĂ - obiective turistice: centrul istoric, Biserica şi Cimitirul Greco-Catolic, Biserica şi Cimitirul Ortodox, Biserica şi Cimitirul Unitarian, Biserica Reformată, Biserica şi Cimitirul Romano-Catolic, zona Pieţei, Zona Berg-Cătălina, Zona Brazi, Zona Văidoaia, Zona Sosaşi PROPUNERI CU CARACTER GENERAL - marcarea traseelor în teren; - realizarea unei hărţi turistice a zonei cu traseele parcurse; - amenajarea unor popasuri în preajma izvoarelor şi foişoare de belvedere; - dezvoltarea şi promovarea regiunii prin prisma ecoturismului; - refacerea învelitorilor (acoperişurilor de paie) a grajdurilor şi anexelor intersectate pe traseu; - amenajarea unor puncte de informare în localităţile de reşedinţă administrativă (hărţi, panouri). Concluzii preliminare privind identificarea traseului drumului roman de pe valea Arieşului Realizarea drumului imperial care traversa Dacia de la Drobeta (Turnu Severin) până la Porolissum (Zalău) s-a efectuat simultan cu organizarea militară şi administrativă a provinciei, această axă rutieră fiind desigur prioritară în raport cu celelalte căi de comunicaţie terestră. Este foarte probabil însă ca şi drumurile de acces spre zona auriferă a Munţilor Apuseni să fi fost între primele realizate, dat fiind interesul exploatării cât mai grabnice a aurului Daciei. Din acest punct de vedere, este uşor de presupus că drumul din Apulum (Alba Iulia) la Alburnus Maior (Roşia Montană), trecând prin Ampelum (Zlatna) a fost primul realizat, prin munca unor detaşamente aparţinând Legiunii XIII Gemina, staţionată la Apulum. Documentarea sa este certă, având în vedere atât descoperirile epigrafice de pe traseu, cât şi porţiunile identificate în teren, unele deja din sec. XIX. Nu acelaşi lucru se poate spune despre drumul roman presupus a lega Potaissa (Turda) de Alburnus Maior. El a fost în primul rând o construcţie savantă, lansată de M. Macrea, care a legat două localităţi antice printr-un curs de apă major (valea Arieşului) care le unea în mod natural până la un punct. Faptul că acest drum antic a fost mai mult dedus decât documentat în teren se poate uşor observa prin modul în care D. Tudor l-a trasat ulterior spre vest până la Câmpeni, localitate lipsită de orice vestigii romane, dar aflată pe valea Arieşului, motiv suficient pentru a fi considerată punct obligatoriu de parcurs în antichitate. În realitate, există extrem de puţine localităţi cu vestigii romane atestate cert în defileul Arieşului, acestea fiind în principal Baia de Arieş şi Lupşa. Lor li se adaugă numeroase puncte în care sunt vizibile urmele unor vechi exploatări de aur aluvionar, presupuse ca fiind romane dar niciodată dovedite ştiinţific (Lungeşti, Sălciua de Jos, Muncelu, Lupşa). Până la nivelul anului 2009, singura porţiune de drum antic identificată în teren era cea care pleacă din Buru pe versantul drept al văii Arieşului în direcţia Vidolm, ea fiind parţial cercetată pe o porţiune de cca. 0,5 km. de lectorul univ. Dr. Florin Fodorean în cadrul unei periegheze întreprinse în 2003. Din păcate el nu şi-a continuat investigaţiile şi în alte localităţi, preluând în teza sa de doctorat traseul propus de iluştrii săi antecesori până la Câmpeni şi coborându-l apoi spre sud la Roşia Montană. Proiectul RPER a urmărit să identifice noi porţiuni din presupusul drum roman pe traseul Buru – Vidolm – Sălciua de Jos – Baia de Arieş – Lupşa – Roşia Montană, acceptând din start două premise. Prima premisă era aceea că investigaţiile de teren nu vor urmări decât versantul drept al văii Arieşului, intervalul de timp limitat nepermiţând şi căutarea unor eventuale porţiuni pe malul stâng al râului. Cea de-a doua premisă era aceea că nu se vor efectua verificări stratigrafice, această abordare fiind rezervată unor viitoare echipe de arheologi. Primul tronson investigat a pornit din Buru, bazându-se pe rezultatele cercetărilor de teren ale lui F. Fodorean, dar şi pe datele obţinute recent de o echipă de voluntari sprijinită de Fundaţia Raţiu din Turda. S-a constatat că drumul prezintă chiar de la ieşirea din Buru o porţiune săpată în piatră, pentru depăşirea unui pinten calcaros situat desupra zonei în care puntea suspendată traversează Arieşul (fig. 1). Asemenea tăieri spectaculoase ale porţiunilor de stâncă care nu puteau fi ocolite uşor au mai putut fi observate şi în alte zone ale drumului. Pe versantul drept al drumului, acolo unde panta coboară abrupt spre râu, s-a putut observa pe porţiuni destul de lungi existenţa unei veritabile borduri, clădite din blocuri de calcar (fig. 2), unele de dimensiuni apreciabile, remarcate de altfel şi de F. Fodorean. Acest gen de amenajări era destinat pe de-o parte să lărgească ecartamentul drumului, dar mai ales să protejeze împotriva eroziunii latura sa dinspre Arieş. Pe anumite porţiuni, în special în sectorul dinspre Buru, s-a putut constata existenţa unui strat de piatră măruntă, întrerupt uneori de lespezi de piatră plasate spre latura dinspre Arieş (fig. 3), care nu mai poate fi însă sesizat după cca 400 m, datorită aluviunilor masive care acoperă drumul. Pe baza observaţiilor actuale, nu credem că se poate susţine existenţa unui pavaj continuu de lespezi, aşa cum afirmase initial F. Fodorean. Folosind un marcaj provizoriu, executat de un grup de voluntari ai Fundaţiei Raţiu din Turda, s-a reuşit depăşirea unei poieni, cu numeroase alunecări de teren, unde se oprise periegheza lui F. Fodorean în 2003. S-au parcurs alti cca. 600 m., până în dreptul localităţii Lungeşti, unde marcajul propus de voluntari atingea o cotă foarte joasă în lunca Arieşului. Este evident că o asemenea pierdere de nivel poate fi acceptată doar în cazul în care aici ar fi existat un pod de trecere al râului, fapt imposibil de verificat. Fără o asemenea traversare, traseul drumului pe malul drept al Arieşului la o cotă atât de joasă, ar fi fost barat de un pinten calcaros, care atinge firul apei, între localităţile Lungeşti şi Vidolm. Este plauzibilă insă şi o altă variantă de traseu, care a putut fi vizionată cu ocazia deplasăii echipei 1 în zona Vidolm. Această variantă ar fi urcat treptat la o cotă superioară celei din zona Buru, depăşind astfel zona stâncoasă care barează trecerea la cote mai joase şi ar fi atins zona izvoarelor văii Vidolmului, unde capătul acestui drum, încă vizibil în teren (fig. 4), intersectează drumul medieval ce unea localităţile Colţeşti şi Vidolm, orientat dinspre sud spre nord. Cele două variante dintre Lungeşti şi Vidolm necesită investigaţii suplimentare în viitor, inclusiv câtva sondaje stratigrafice, pentru o opţiune definitivă. O porţiune complet nouă a drumului roman de pe valea Arieşului a fost descoperită şi cartată prin GPS între actuala localitate Vidolm şi gura văii Ocolişului. Capătul estic al acesteia este situat la dreapta podului de la Vidolm, de unde urcă treptat, urmând un traseu destul de liniar, cu excepţia unei singure zone, unde face o curbă în unghi ascuţit pentru depăşirea unui torent adânc. Şi pe această porţiune s-au putut observa elemente caracteristice de amenajare, precum existenţa unei borduri de bolovani masivi pentru susţinerea terasamentului pe latura dinspre Arieş, în porţiunile unde panta era mai abruptă (fig. 5). Un alt element sugestiv, în ceea ce priveşte intensitatea traficului şi genul de vehicole care au circulat pe acest drum, îl reprezintă porţiunile de stâncă în care sunt vizibile făgaşele adânci săpate de roţile carelor (fig. 6). Asemenea porţiuni sunt vizibile şi pe tronsonul cuprins între Buru şi Lungeşti. În lipsa unor sondaje arheologice, care să aducă precizările necesare din punct de vedere al structurii terasamentului, asemenea indicii privind utilizarea intensă a drumului identificat pe malul drept al Arieşului pot fi o dovadă indirectă a vechimii şi importanţei sale. Din păcate şi porţiunea din sectorul Vidolm – gura văii Ocolişului se pierde într-o zonă cu alunecări de teren şi acoperită cu vegetaţie deasă, lungimea tronsonului păstrat totalizând cca. 2 km. Alte porţiuni de drum, mai puţin concludente însă în ceea ce priveşte aspectul lor actual, au fost identificate între localităţile Ocoliş - Lunca Arieşului şi Lunca Arieşului – Sălciua de Jos, în acest ultim caz existând două alternative pentru depăşirea abruptului calcaros al Bedeleului, similare celor propuse în cazul Lungeşti : o traversare printr-un vad sau pod a Arieşului pe malul său stâng sau o ridicare la o cotă de cca. 1200 m. şi ocolirea prin spate a zonei abrupte, peste platoul Bedeleului. Această variantă pare mai plauzibilă şi ea a fost cea marcată pe hartă. Din depresiunea Sălciua traseul drumului urca prin Sălciua de Sus spre Brăzeşti, depărtându-se de defileul îngust al Arieşului şi atingând apoi Baia de Arieş, în zona vechilor exploatări aurifere romane. Ultima porţiune a drumului abandona complet valea Arieşului, coborând spre sud până în hotarul actual al comunei Bucium, de unde continua apoi spre vest, atingând Roşia Montană (Alburnus Maior), în partea superioară a văii Cornei. Ultimul segment cu elemente specifice de drum roman a fost surprins între exploatarea actuală de la Roşia Poieni şi masivul Cârnic. Concluzionând, se poate afirma că cele două săptamâni petrecute în teren de echipele RPER au dus la identificarea unor noi tronsoane ale drumului roman de pe valea Arieşului, aducând argumente serioase pentru o plasare a acestuia exclusiv pe malul drept al râului. Aşa cum era de aşteptat, nu s-a putut identifica un traseu continuu al străvechiului drum, porţiuni considerabile din acesta fiind distruse de fenomene naturale sau antropice, fenomen prezent şi în alte foste provincii ale imperiului. Sunt necesare în mod evident o serie de sondaje arheologice în viitor, care să poate aduce argumentele finale, mai ales în ceea ce priveşte tehnica de executare a terasamentului drumului.
Conf. univ. dr. Horia Ciugudean Lector univ. drd. Cristina Pătraşcu Arheolog Mihai Căstăian drd. Marius Oprea |
