Dosarele lui Frank Timiş
Hocus-pocus: iata ce ascundeau dosarele lui Frank Timis si barierele puse anchetatorilor lui
03.09.2007
Manevre necunoscute påna acum pe dosarele care cuprindeau fapte de coruptie, abuz in serviciu, inselaciune, fals si uz de fals in cauza „Rosia Montana“ au facut ca autorii acestor infractiuni sa ramåna liberi. O nota a anchetatorilor care s-au ocupat de aceasta cauza dezvaluie dedesubturile afacerii, amanunte necunoscute påna acum si barierele care au oprit cursul unei anchete ce urma a fi extinsa påna in Canada. Frank Timis a ramas „nevinovat“, fostul ministru Radu Berceanu a ramas nederanjat de Parchete.
Conform anchetatorilor, infractiunile trebuiau declinate, la un moment dat, la P.N.A., actuala Directie Nationala Anticoruptie. Desi procurorul a insistat, i s-a indicat „sa pastreze dosarul påna la noi dispozitii“. In nota se arata ca Radu Berceanu - cel care a dat OK-ul proiectului cånd era ministru al industriilor, si Calin Popescu Tariceanu au fost avertizati la acea vreme despre asocierea dezavantajoasa cu firma „Gabriel Resources’’, dar „toate demersurile au fost respinse“. Cele trei dosare ale lui Frank Timis au primit NUP
Din nota mai reiese ca Frank Timis a cotat la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada actiunile unei societati inexistente. La acea data, exista doar un proiect, „Rosia Montana“, si atåt. Nota evidentiaza si efectele rezilierii contractului, care ar dauna imens statului romån. In Italia, la un concurs televizat, concurentii au fost intrebati: „Care e cea mai poluata zona din Europa?“. Raspunsul corect a fost: „Rosia Montana“. Parchetul nu poate deveni milionar, dar poate redeschide anchetele distruse påna acum
Justitia din România traieste, in continuare, sub auspiciile secretomaniei dosarelor rulate prin sertarele parchetelor, care au fost finalizate, fara stiinta opiniei publice, cu neinceperea urmaririi penale si fara a se cunoaste adevarata motivatie. Astfel de dosare nu sunt mizilicuri, precum furtul unei gaini sau bataia cu furca pe o capita de fân, ci dosare de mare anvergura, cu gust amar de coruptie, in care anchetele realizate ca la carte ar fi devoalat nume ale unor personaje importante, iar unele dintre ele nu si-ar mai fi continuat linistite, pâna azi, ascensiunea politica. Una dintre aceste spete este „Rosia Montana“. In spatele usilor inchise ale Parchetului General, interese oculte au facut ca peste dosarele „Rosiei Montane“ sa fie pus capacul. Si, de la Tanase Joita incoace, nici unul dintre procurorii generali ai României, sau subalternii acestora, nu a avut curiozitatea sa vada ce s-a ascuns in nefirestile solutii de neincepere a urmaririi penale. De ce a scapat Frank Timis, patronul companiei „Gabriel Resouces“, neatins pâna azi? Dar Radu Berceanu, a carui semnatura ministeriala a insemnat debutul afacerii? Cel putin pentru ca, arata un document intern al cauzei „Rosia Montana“- aflat in posesia «Gardianului», SRI-ul nu s-a implicat sa stabileasca datele solicitate la acea vreme de procurorii in cauza. Asa fiind, solicitam conducerii Parchetului Inaltei Curti analizarea solutiilor de NUP date in aceste dosare, considerând ca este sigura posibilitate de redeschidere a cauzei „Rosia Montana“, cauza in care adevarul a ramas inca neelucidat.
Numele lui Frank Timis a figurat in urmatoarele dosare: numarul 3/P/2003 al Sectie de combatere a criminalitatii organizate si antidrog a Parchetului Inaltei Curti, numarul 33/P/2002 al Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel si numarul 119/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. Toate au fost finalizate cu neinceperea urmaririi penale. De asemenea, cauza „Rosia Montana“ a ajuns si la Sectia Parchetelor Militare, dar si aici a avut, in cele din urma, aceeasi soarta din cauza presiunilor la care au fost supusi anchetatorii.
Conform notei realizate la data la care, in urma cu trei ani, anchetatorii incercau sa mai faca ceva, inceputul afacerii dateaza din iunie 1997, cand firma „Gabriel Resourses“ Ltd. apartinand lui Frank Timis a incheiat cu R.A.C. Deva un contract de societate, „in fapt, un proiect“.
Nota anchetatorilor militari dezvaluie dedesubturi nebanuite ale afacerii «Rosia Montana»
„La acea data, intregul patrimoniu al minei Rosia Montana a fost evaluat la cca 1,5 milioane lei (vechi-n.red), in societatea mixta ce urma a fi infiintata, partii romane revenindu-i o cota de 20% din actiuni, restul de 80% fiind atribuit partenerului strain, noua societate urmand a se numi Rosia Montana Gold Corporation. (...) In acest cadru, compania „Gabriel Resources“ a angajat personal de specialitate roman din domeniul minier, iar in consiliile de administratie ale firmei straine au fost numiti functionari din institutiile statului ce-si desfasurau activitatea in domeniul minier, precum si persoane din cadrul grupului „Tender“ S.A. Una din principalele activitati de exploatare a zonei miniere a constituit-o recoltarea a 80 de tone minereu, care a fost containerizata si exportata in Australia pentru expertizare la una din cele mai renumite firme din lume.
In urma unor sesizari din partea Serviciului Roman de Informatii, referitor la savarsirea unor infractiuni impotriva sigurantei nationale, precum si a unor fapte de coruptie, s-a constituit un dosar penal privind un ofiter superior al Directiei Topografice Militare din MApN care, dandu-si demisia, a fost incadrat intr-o functie de director la firma „Gabriel Resources“. In aceasta ultima calitate, fostul ofiter a desfasurat activitati extrem de complexe, de culegere a unor date topometrice si topografice, videograme si fotograme ale zonei Rosia Montana, in care se aflau si obiective militare“.
«Pastrati dosarul pâna la noi dispozitii!», a fost un «agreement» fara finalizare
In urma verificarilor prealabile efectuate in cauza de catre un procuror militar din Sectia Parchetelor Militare a PICCJ, s-a constatat ca datele obtinute de fostul ofiter in folosul firmei straine tocmai ce fusesera declasificate. Asa ca, s-a dat, pe aceasta parte a dosarului, neinceperea urmaririi. Totusi, indiciile temeinice privind savarsirea unor acte de coruptie , inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals au ramas. Din aceasta cauza, procurorii militari au considerat ca e necesara disjungerea si trimiterea dosarului, pe competenta, la Directia Nationala Anticoruptie (n.red.- la acea vreme P.N.A.).
Din nota reiese insa ca dosarul a ramas la Sectia Parchetelor Militare dintr-un motiv ce explica presiunile facute pe caz: „Intrucat dosarul, din considerente de competenta, trebuia declinat la P.N.A., procurorul militar anchetator a insistat pentru trimiterea lucrarii Parchetului de mai sus, insa i s-a indicat sa pastreze dosarul pana la noi dispozitii. Revenind la situatia de fapt din dosar, evidentiem ca, desi unii functionari din A.N.R.M. au formulat observatii si obiectiuni catre conducerea Ministerului Industriilor (domnii ministri R. Berceanu si C.P. Tariceanu), fata de asocierea dezavantajoasa cu firma „Gabriel Resources“, iar o serie de companii europene de prestigiu din domeniul minier au facut oferte de asociere real profitabile, toate demersurile au fost respinse“.
Pentru expertizarea minereului de la Rosia Montana s-au trimis in Australia 80 de tone!
In ce priveste expertizarea in Australia pentru care a fost nevoie de 80 de tone de minereu extras de la Rosia Montana, acestea au fost, conform anchetatorilor de la acea vreme, spectaculoase in privinta continutului de aur si argint. „Desi procurorul militar a dispus organelor S.R.I. investigatii pentru identificarea locatiilor de unde au fost prelevate minereurile supuse expertizarii, acest lucru nu a putut fi realizat, existand convingerea ca minereurile in discutie provin din foraje executate in locatii virgine, din afara perimetrului de 12 kilometri patrati ai minei Rosia Montana. Un argument in acest sens il constituie achizitiile furibunde ale firmei „Gabriel Resources“ de locuinte si terenuri in zona, la preturi deosebit de mari.
Timis a cotat la Bursa din Vancouver actiunile unei societati inexistente
Procurorii militari mai ajunsesera la o descoperire: prezentand contractul de asociere din 1997 drept autentic, Frank Timis a obtinut un credit de 3 milioane USD de la una din filialele Bancii Rothschild din S.U.A., demarand uriasa campanie de promovare in mass-media internationale cu privire la compania de la Rosia Montana. „Concomitent, in baza acelorasi documente, Frank Timis a cotat actiunile societatii inca neinfiintate - Rosia Montana Gold Corporation (in fapt si in drept, contractul nu depasise faza de proiect)- la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada, in scrut timp cota acestor actiuni crescand spectaculos si aducand in proprietatea lui Frank Timis, detinatorul „Gabriel Resources“, circa 75 milioane USD“, se arata in documentatia anchetatorilor.
Campania publicitara anunta, la acea vreme, ca resursele de exploatare pentru urmatorii ani ale minei Rosia Montana se estimau la circa 300 tone de aur si 1.200 tone de argint, in valoare de cateva miliarde USD, ceea ce depasea cu foarte mult resursele de aur ale Romaniei tezaurizate la BNR.
Prin presiuni, perimetrul de exploatare Rosia Montana a fost largit de aproape patru ori
„In tot acest timp, mina Rosia Montana a continuat sa ramana, in drept, in patrimoniul R.A.C. Deva, fiind in continuare subventionata de stat, contractul de asociere ramanand in stadiul de proiect, semnat insa de toate autoritatile statului. Previzionand viitoarea exploatare a zonei miniere, cu scopul de a nu se modifica structura actionariatului celor doua parti din proiectul de contract, „Gabriel Resources“ a facut presiuni fata de A.N.R.M. (Agentia Nationala a Reurselor Miniere) si alte institutii din domeniu, in vederea obtinerii de marire a perimetrului de exploatare aferent minei Rosia Montana, prin acordarea de catre A.N.R.M., fara licitatie, a acestui urias beneficiu in consideratia faptului ca mina Rosia Montana se afla inca in patrimoniul statului si profita, firesc, de un tratament preferential. In acest mod, pe parcursul anilor 1999-2000, perimetrul de exploatare al minei Rosia Montana a fost marit de la 12 kilometri patrati (cat detinea de peste 100 de ani), initial, la 22 kilometri patrati si apoi la 42,3 kilometri patrati. Acest aspect, aproape esential, nu se regaseste in proiectul contractului de asociere, partea romana ramanand tot la cota de 20 % din actiuni“, afirmau anchetatorii din Sectia Parchetelor Militare.
Iese la iveala motivul pentru care nu s-a reziliat contractul cu «Gabriel Resources»
Dovada ca asa au stat lucrurile, contractul de asociere a capatat valoare de contract autentic, semnat de autoritatile statului roman in conditiile prevazute in proiect, tocmai in septembrie 2001. Analizand acest contract, procurorii militari subliniau in documentatie ca orice litigiu dintre parti urma a se solutiona la Curtea de Arbitraj de la Viena. „Un eventual litigiu in vederea rezilierii se poate transforma intr-un scandal international, date fiind sumele investite de jucatorii bursieri din S.U.A. si Canada, statul roman putand fi obligat de catre partenerul strain, in caz de reziliere pe temeiurile aratate, la despagubiri de mai multe zeci de milioane USD, reprezentand invevstitiile in publicitate, activitati de exploatare, achizitii de terenuri si imobile la care se pot adauga, in mod firesc, alte zeci de milioane USD cu titlu, de daune interese“.
Degeaba s-au conturat infractiuni savârsite in România si Canada, NUP-ul a sters tot!
Procurorii militari au catalogat faptele lui Frank Timis, de a lista la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada actiunile unei societati inexistente in fapt, prin fals si uz de fals, drept infractiuni federale grav pedepsite in spatiul nord-american. „In Romania, faptele expuse mai sus ar fi trebuit de mult cercetate pentru preintampinarea situatiei existente“, afirmau fostii anchetatori. Ei aratau ca „se impune o cercetare complexa, in cooperare, de catre autoritatile competente din Romania si Canada, pentru evidentierea ilegalitatilor savarsite pe teritoriul celor doua tari, soldate cu pagubirea extrem de serioasa atat a statului roman, cat si a actionarilor Busei din Vancouver“.
Ati vazut o asemenea colaborare pana acum? Noi nu! S-a pus batista pe tambal. Interesele au fost prea mari, iar epoletii procurorilor militari prea mici pentru un dosar cu implicatii la inalt nivel. Starea de fapt, imponderabila, in care au plutit parchetele pe astfel de dosare, se pastreaza prin multe parti si acum. Inclusiv la Parchetele Militare.
Rosia Montana, cunoscuta drept cea mai poluata zona din Europa
La aceasta ora, protestele repetate ale Green Peace, ale altor organizatii non-guvernamentale si scandalul creat pe marginea acestui subiect din care a iesit doar fum, dar nu a luat foc si n-a facut scrum pe nimeni din cei care au jucat in hora lui Frank Timis, au facut ca Rosia Montana sa ramana in stand-by. Macar atat s-a putut face. Procurorul general al Romaniei are puterea, dar si datoria sa se uite peste dosarele prafuite cu NUP-urile Rosiei Montane. Inca nu e tarziu.
Adina Anghelescu
|